Tratamente Bioenergie

Tratamente Bioenergie

Vitamina imunităţii

Vitamina imunităţii

Portocalele, lămâile, kiwi, varza albă sau roşie furnizează vitamina C necesară prevenirii virozelor respiratorii specifice sezonului rece.
O portocală oferă aproape dublul necesarului zilnic de vitamina C. Nu numai portocala este bogată în vitamina C, ci şi celelalte citrice: grapefruitul, lămâile, mandarinele. Alături de citrice stau legumele din familia cruciferelor. 100 g varză albă sau roşie conţin 50 mg vitamina C, aceeaşi cantitate de conopidă – 60 mg. Surse bune de vitamina C sunt şi măceşele, coacăzele, kiwi, hreanul, ardeiul iute, pătrunjelul. Tocmai de aceea, în sezonul rece, aceste legume şi fructe sunt o soluţie naturală de prevenire a răcelii şi a stărilor gripale.

Suplimentare
Doza zilnică recomandată de vitamina C este de 60-70 mg pentru un adult şi 35 mg pentru un copil. În această perioadă însă, avem nevoie de un plus de vitamina C. Astfel, în cazul unui adult i se recomandă 100-110 mg şi copiilor – 65 mg. Ar fi bine să ne asigurăm vitamina C din fructe şi legume crude, nu din suplimente nutritive. În fructe şi legume, vitamina C se găseşte în combinaţii cu flavonoizi, care îi potenţează acţiunea. Ceea ce nu se întâmplă în cazul vitaminei C din suplimentele nutritive. “Vitamina C poate atenua simptomele virozelor respiratorii. Când virozele s-au instalat şi apar stările febrile, sucurile de citrice scad febra şi potolesc setea”, arată prof. dr Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetări Alimentare. Specialistul nostru atrage atenţia că vitamina C este foarte sensibilă la lumină, căldură sau în contact cu aerul. De aceea, legumele şi fructele trebuie consumate crude. Din acelaşi motiv, salatele de legume sau fructe trebuie mâncate imediat ce au fost pregătite. Prin preparare termică, vitamina C este distrusă complet.
Surse de vitamina C
Alimentul (100 g) Vitamina C
Măceşe 1.500 mg
Ardei iute 250 mg
Hrean 200 mg
Coacăze 200 mg
Pătrunjel 150 mg
Lămâi 80 mg
Portocale 50 mg
Grepfruit 40 mg
Mandarine 30 mg
Ananas 25 mg

Varza face ordine în organism

Varza face ordine în organism

Folosită încă din Antichitate pentru badijonarea rănilor şi îngrijirea ochilor, varza a devenit în timp un remediu pentru o serie de boli printre care ulcerul gastric, eczemele, maladia Alzheimer sau constipaţia. Alte afecţiuni, precum cancerul de colon, de sân sau de prostată, pot fi prevenite printr-un consum constant de varză.

Din păcate, toate aceste beneficii asupra sănătăţii sunt mai puţin cunoscute în comparaţie cu vestita “supă de varză”, despre care se spune că face minuni în curele de slăbire.

ELIMINĂ TOXINELE
Varza albă, roşie, creaţă, broccoli sau varza de Bruxelles… toate fac parte din familia cruciferelor, denumire dată de florile lor în formă de cruce. Potrivit profesorului Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetări Alimentare, cruciferele conţin substanţe foarte importante în prevenirea cancerului şi în eliminarea toxinelor din organism Însă beneficiile cruciferelor nu se opresc aici. De exemplu, varza albă este o sursă bogată de potasiu, calciu, zinc (important pentru sănătatea prostatei, a sistemului reproducător, dar şi a sistemului antioxidant care luptă împotriva radicalilor liberi din organism), în vitaminele B1, B2, B3, B6, acid folic şi vitamina E.

Deoarece este constituită din apă în proporţie de 93%, varza albă are o energie foarte mică, numai 19 kilocalorii la o sută de grame. Profesorul Mencinicopschi spune că varza este un bun “măturător” al tubului digestiv, datorită fibrelor alimentare conţinute. În ciuda acestor aspecte, profesorul Mencinicopschi nu recomandă reţetele de slăbit care se bazează pe supa de varză. “E un regim monoton, deoarece varza nu este un aliment complet. Ea este eficientă atunci când este inclusă într-o dietă diversificată”, afirmă profesorul.
Fibrele conţinute de această legumă reglează funcţia intestinului, scad nivelul colesterolului “rău” şi combat constipaţia.

PREVINE GASTRITA
Chiar dacă sunteţi tentaţi să preparaţi varza alături de un ciolan afumat, aflaţi că este mult mai sănătoasă dacă o mâncaţi crudă, sub formă de salate sau preparată prin înăbuşire, alături de o carne mai slabă. Astfel, preveniţi gastrita şi ulcerul. Varza mai poate fi consumată şi sub formă de suc proaspăt, de două-trei ori pe săptămână, deşi nu are un gust plăcut. Fiertura din varză este recomandată mai cu seamă în bronşită şi guturai.

“Varza este interzisă persoanelor cu hipotiroidie, deoarece conţine o substanţă care blochează activitatea tiroidei. Varza murată nu se recomandă hipertensivilor şi celor cu afecţiuni hepato-renale, deoarece are foarte multă sare”, ne atrage atenţia profesorul Mencinicopschi.
Potrivit specialistului nostru, în timpul iernii, zeama de varză murată oferă organismului mai multă vitamina C decât portocalele sau lămâile. Mai mult, atât varza murată, cât şi zeama ei sunt alimente probiotice, deoarece în ele se dezvoltă o microfloră similară celei din iaurt.